Comunicat de presă Judecătoria Tecuci

Ian 31st, 2014 in sectiunea Local, Ultimele stiri.

Vă aducem la cunoştinţă că la data de 01 februarie 2014 va intra în vigoare noua legislație penală, respectiv:

      • Legea nr.286/2009 privind Codul penal (însoţit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);
      • Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală (însoţit de Legea nr.255/2013 de punere în aplicare şi de Hot. C.S.M. 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor);

    • Legea nr.252/2013 privind sistemul de probaţiune (însoţită de Regulamentul său de aplicare aprobat prin H.G.1079/2013);
    • Legea nr.253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
    • Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (însoţit de Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate aprobat prin Hot. C.S.M. 89/ 2013).

Vă atragem atenţia asupra următoarelor elemente de noutate din Noul Cod Penal:

Pedepsele principale pentru persoana fizică sunt:

  • detențiunea pe viață (care are o durată nedeterminată);
  • închisoarea (între 15 zile – 30 ani) şi
  • amenda (se introduce sistemul zilelor-amendă: pedeapsa este între 30-400 zile a câte 10-500 lei ziua). Dacă nu se plăteşte amenda, se înlocuieşte cu închisoarea (pentru rea-credinţă) sau cu muncă în folosul comunităţii (pentru imposibilitate de plată).

În cazul unor infracțiuni comise pentru obținerea unui folos material, judecătorul poate aplica pe lângă pedeapsa închisorii, şi pe cea a amenzii.

Dacă o persoană este găsită vinovată, judecătorul are posibilitatea să dispună condamnarea acesteia la:

  • pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar,
  • cu suspendare sub supraveghere, dacă pedeapsa este de cel mult 3 ani (termenul de încercare 2-4 ani; supravegherea revine serviciului de probaţiune; nu mai operează reabilitarea de drept la sfârşitul termenului de încercare; implică şi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii);
  • să renunţe la aplicarea pedepsei pentru infracţiunile sancţionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani închisoare (judecătorul aplică un avertisment) sau
  • să amâne aplicarea pedepsei dacă a stabilit o pedeapsă de maximum 7 ani (judecătorul acordă un termen de supraveghere de doi ani în care condamnatul trebuie să îndeplinească anumite obligaţii).

Minorii nu mai pot fi sancționați cu închisoarea, ci li se pot aplica (dacă au peste 16 ani, iar cei între 14-16 ani doar dacă au discernământ) numai măsuri educative – unele sunt neprivative de libertate (stagiul de formare civică maxim 4 luni, supravegherea 2-6 luni; consemnarea la sfârşit de săptămână 4- 12 săptămâni; asistarea zilnică 3-6 luni); altele privative de libertate (pentru minorii sancţionaţi în trecut şi dacă pedeapsa legală este mai mare de 7 ani: internarea într-un centru educativ l-3 ani, internarea într-un centru de detenţie 2-5 ani sau 5-15 ani.

Pedepse aplicate persoanei juridice: cea principală a rămas amenda, iar cele complementare sunt: dizolvarea, suspendarea activităţii 3 luni – 3 ani; închiderea unor puncte de lucru 3 luni – 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice 1-3 ani; plasarea sub supraveghere judiciară 1-3 ani sau publicarea hotărârii de condamnare.

Elemente de noutate ce apar și în ceea ce privește procedura penală:

Faze procesuale şi organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze:

  • urmărirea penala (care se desfășoară cu privire la fapta imediat după sesizare, şi apoi cu privire la persoana);
  • camera preliminara;
  • judecata (în primă instanţă şi, eventual, în calea de atac a apelului) şi
  • executarea a hotărârii judecătoreşti definitive.

Organele de urmărire penală sunt procurorul şi organele de cercetare penală (cele ale poliţiei judiciare şi cele speciale). În cursul urmăririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: măsurile preventive, măsurile asiguratorii, măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, percheziţia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăți, care apoi devine incompatibil sa soluţioneze cauza pe fond. Acest judecător, la cererea procurorului procedează şi la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poată fi audiat ulterior in faza de judecata.

Legalitatea probelor administrate şi a trimiterii in judecată sunt verificate in termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instanţei de către un judecător în cadrul activităţii de cameră preliminară, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanţa de judecata la procuror.

Judecata revine completului de judecata alcătuit dintr-un judecător în prima instanţa, 3 la Î.C.C.J şi doi judecători în apel (5 la ÎCCJ).

Competenţă: S-a restrâns categoria infracţiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmărire penala proprie.  Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecătorii şi Tribunale, hotărârile vor fi apelate doar la Curtea de Apel. Se desființează Tribunalul Militar Teritorial şi Parchetul aferent. Daca urmărirea penala este efectuata de D.N.A., procurorul D.N.A. trebuie sa participe la soluţionarea oricărei plângeri, cereri, contestaţii.  După începerea cercetării judecătorești, nu mai este posibila declinarea de competenţa decât în favoarea unei instanţe superioare.

Soluţionare: Procurorul poate dispune:

  • netrimiterea in judecată prin clasare (când sunt impedimente legale la declanşarea sau desfăşurarea urmăririi penale) sau
  • renunţare la urmărirea penală (când nu există interes public) aceste soluţii pot ñ atacate cu plângere la judecătorul de cameră preliminară.

Trimiterea in judecată se dispune prin rechizitoriu, şi numai ulterior punerii in mişcare a acţiunii penale prin ordonanţă care se emite obligatoriu când există probe de vinovăţie a inculpatului.

În faţa instanţei de judecată sarcina probei revine in principal acuzării, iar inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Probele nelegal obţinute sunt excluse din proces. Instanţa poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când își formează convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă), amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileşte anumite obligaţii in sarcina sa, procurorul, respectiv instanţa de judecată, pot stabili prestarea unei munci in folosul comunităţii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligaţie in caz de renunţare la aplicarea pedepsei, respectiv in caz de înlocuire a amenzii penale neplătite din motive neimputabile). Atunci când amenda penală nu se plăteşte cu rea-credinţă, sancţiunea este înlocuirea ei in închisoare.

Căi de atac: Dispare calea de arac a recursului, astfel că sentinţele pronunţate in primă instanţă vot putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotărârea astfel pronunţată este definitivă şi se pune in executare.

Numai pentru 5 motive care vizează doar legalitatea poate fi exercitată calea extraordinară de atac numită recurs in casație, care se soluţionează de Î.C.C.J.

Mai sunt căi extraordinare:

  • contestația in anulare (pentru vicii de procedură, nelegală constituire sau compunere a completului, lipsa asistenţei juridice) şi
  • revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronunţării hotărârii definitive, inclusiv declararea ca neconstituţională a textului de lege pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă sau statul român a fost condamnat la C.E.D.O.), care se depune numai la instanţă.

Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnate in lipsa, daca nu a știut de proces.

Președintele Judecătoriei Tecuci,

Judecător Tuchiluș Nina

Judecător Delegat B.I.R.P.,

Judecător Fotache Nina

Grefier Delegat B.I.R.P.,

Iftemie Carmen – Mihaela

Lasa un raspuns

 

Copyright © 2012 Ziarul Semnal